Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați, prin Serviciul Cercetare, Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, a organizat în perioada 10-11 octombrie, ediţia a IX-a a Concursului Naţional de film etnografic şi imagini-document Ipostaze Etnografice 2018, eveniment ce și-a propus cunoaşterea, aprecierea şi promovarea valorilor culturii populare românești.
Prima zi, 10 octombrie, a fost dedicată proiecțiilor de film iar în 11 octombrie, a avut loc vernisajul fotografiilor expuse și festivitatea de premiere a câștigătorilor, ambele evenimente desfășurându-se în „Salonul Artelor”. La acest eveniment au participat pasionați de arta populară, film și fotografie, precum și elevi de liceu din Galați, dornici să cunoască obiceiurile populare autentice ale acestui popor. Competiţia a evidenţiat patrimoniul cultural imaterial prin intermediul fotografiilor şi al filmelor cu tematică etnografică, încurajând producţia cinematografică de acest gen.
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș, (manager dr. Ștefan Mariș), a obținut Premiul II, cu filmul „Ruga la țarină”. Scenariul și textul îi aparțin etnologului Corina Isabella Csiszár, filmările au fost realizate de către consultantul artistic Felician Săteanu iar montajul și sunetul îi aparțin muzicologului Florin Ioan Avram.
Filmul premiat prezintă un vechi obicei al locului care se practică în satul Glod din Maramureșul Istoric. Tradițiile seculare, credința străbună, valoroasele obiecte de cult sunt păstrate cu sfințenie în această comunitate autentică. Satul Glod apare cu denumirea de Mociar și este atestat documentar la sfârșitul secolului XIII, început de secol XIV. Ceea ce astăzi stă în centrul coroanei acestui sat este biserica, ridicată în anul 1700, care avea să fie una dintre cele mai mari biserici din ținutul Maramureșului Istoric. Prin satul Glod au trecut personalități marcante; îi amintim pe preotul Ștefan Pop, fiul său Academicianul etnolog Mihai Pop și Frații Petreuș.
Filmul surprinde un obicei agrar practicat în ziua Adormirii Maicii Domnului, numit Ruga la țarină. Ieșirea la țarină îmbină ritualul religios cu obiceiuri și credințe ancestrale cu o simbolică aparte. După săvârșirea Sfintei Liturghii cu toții merg să săvârșească rugăciunea pentru țarină. Pământul reprezintă un simbol arhetipal alături de apă, foc, cer și aer. Sătenii străbat satul îndreptându-se spre crucea din țarină, unde are loc stropirea și sfințirea de rod cu agheasmă. Apa sfințită a fost utilizată ca mijloc principal de spălare și curățire a oamenilor și a lucrurilor, fiind considerată mijlocul cel mai expresiv al purității spirituale.
Străvechea așezare maramureșeană a reușit să ne ofere acel ambient aparte. Liniștea îmbietoare, peisajele mirifice, lăcașul de cult, sătenii înveșmântați în port tradițional, oamenii dispuși să-ți spună povestea vieții lor, a bisericii, a obiceiurilor, a munților și a pădurilor.
De asemenea, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș a obținut, la secțiunea Fotografie, Premiul I, fotografiile fiind realizate de către etnologul Florin Pop.
